Fiecare dintre noi experimentează stresul și anxietatea la un moment dat.
Am întâlnit persoane extrem de atente la starea lor internă, care doresc cu ardoare să nu mai simtă nici un fel de anxietate. Nu știu de unde le vin asemenea idei, dar pot argumenta de ce sunt greșite.
Până acum cercetările pentru tulburările de anxietate s-au concentrat pe disfuncția sistemului nervos, fără să ia în considerare rolul sistemului endocrin.
Tulburarea de anxietate socială, numită și fobia socială, este teama copleșitoare de situații sociale, simțită pe termen lung.
Atacul de panică este un episod brusc de frică intensă care declanșează reacții fizice severe.
Tulburarea de stres posttraumatic este o tulburare de anxietate care apare după o experiență traumatică sau dacă am fost martorii unui eveniment traumatic.
Cercetătorii de la Institutul Karolinska au identificat o proteină din creier care este importantă atât pentru funcția serotoninei (care reglează starea de spirit), cât și pentru eliberarea hormonilor de stres.
Are nevoie cineva de recunoștința noastră? Nu! Nimeni nu are nevoie de recunoștința noastră! Noi avem nevoie de ea!
Un proverb românesc spune: ”Deșteptul învață din greșeala altuia, prostul nu învață nici din greșeala lui.”
Cel mai nociv sentiment este ura (antipatia extremă sau dușmănia).De asta toate marile religii consideră ura ca fiind un păcat de moarte. Ura nu face rău celuilalt.
De ce ne atrag știrile, în detrimentul trăirii cu bucurie a momentului prezent?
Depresia ne poate controla viața: dacă o lăsăm.
Școala, sau mai bine spus ceea ce se învăța acum 30 de ani, nu mai este la fel. Cel puțin în fizică.
Fiecare are o anumită preferință culinară. Spre exemplu, dimineața, fiecare dintre noi preferă câte ceva. Unul mănâncă ouă, altul lapte, unii adoră dulciuri pe când alții preferă doar carne, în exces.
