Astăzi fizica cuantică ne spune că un electron este atât particulă, cât și undă. Ceea ce este mai ciudat: nu poți fi niciodată sigur cum acesta se va comporta. Mai precis, comportamentul electronului se schimbă în funcție de privitor.
Fizica cuantică este destul de dificilă. Și nu interesează pe toată lumea. Dar sunt principii din ea care ne ajută să ne explicăm lumea complexă în care trăim.
Spuneam că, conform mecanicii cuantice, electronul poate fi într-un loc atunci când este privit pentru ca în secunda următoare, când privitorul își mută atenția, electronul poate dispare, sau mai bine spus se poate transforma în undă.
Ideea de reținut este că materia este influențată de atenție. Aici am vrut să ajung.
În terapie se lucrează mult pe focusarea atenției. Sunt multe exerciții în care clientul învață să își mute atenția de pe un stimul extern pe un altul. Focusarea sau redirecționarea atenției este esențială pentru vindecare emoțională. Dar, până la vindecare sunt mulți alți pași. Însă o idee am putea folosi din această teorie cuantică.
Atenția noastră ne influențează modul în care ne simțim și ne poate determina întreaga viață. Asta se poate demonstra relativ ușor.
Electronul apare atunci când este privit (când îți îndrepți atenția spre el). Până acum, dacă ai citit textul, atenția ta s-a îndreptat spre textul scris. Nu te-ai gândit o secundă la degetul mic de la mâna dreaptă. Stai liniștit, degetul este acolo, doar că nu ți-ai îndreptat atenția spre el. Nu te-a durut, nu te-a furnicat, nimic. Acum, dacă o să-ți îndrepți atenția spre el poate vei simți ceva pulsând, sau nu. Dar conștientizezi că-l ai (ceea ce nu ai făcut acum câteva minute în urmă).
Atenția noastră percepe, fragmentat, realitatea.
Durerea crește și se întețește atunci când te concentrezi pe ea sau pe locul dureros.
Un gând obsesiv nu pleacă atâta timp cât toată atenția ta e îndreptată spre el. Starea de rău fizic, la fel.
Dacă te concentrezi mereu pe ceea ce-ți lipsește, dai sens lipsei și o întreții. Nu vei avea niciodată ceea ce te plângi mereu că nu ai.
Putem influența materia cu atenția noastră. Depinde pe ce anume ne-o concentrăm.
Întreaga viață ne este condusă de modul în care ne-am obișnuit să ne concentrăm atenția:
Pe ceea ce avem, sau nu. Pe ceea ce suntem, sau nu. Pe ceea ce dorim, sau nu.
Oriunde ne-am uita, avem dreptate.
Creștem în intensitate sau împlinim tot ceea ce constituie centrul atenției noastre.