De multă vreme se știa că oxitocina reglează comportamentul prosocial, cum ar fi empatia, încrederea și atașamentul. De aceea a fost numit „hormonul iubirii”.

Dar, studiile actuale demonstrează că oxitocina joacă un rol important și în comportamentele și emoțiile antisociale, inclusiv în lipsa de cooperare, invidie și anxietate.

Cercetările Universității din California (UC Davis) arată că „hormonul iubirii”, oxitocina, poate avea uneori efecte antisociale, în funcție de zona creierului în care este ea produsă. (Mark Chappell / UC Riverside)

În timp ce majoritatea oxitocinei este produsă într-o zonă a creierului cunoscută sub numele de hipotalamus, o parte a oxitocinei este produsă într-o altă zonă a creierului cunoscută sub numele de Nucleul patului stria terminalis (BNST).

BNST este cunoscut pentru rolul său în răspunsul la stres și joacă un rol cheie în tulburările psihiatrice, cum ar fi depresia, dependența și anxietatea.

Rezultatele studiului, publicate săptămâna aceasta în Proceedings of the National Academy of Sciences USA, arată că oxitocina produsă în BNST crește comportamentele de anxietate socială. 

Autorul principal al studiului este este Natalia Duque-Wilckens, de la Universitatea de Stat din Michigan. Cel de al doilea autorul este Brian Trainor, profesor de psihologie și director al Laboratorului de Neuroendocrinologie Comportamentală de la UC Davis.

„Înainte de acest studiu, am știut că stresul crește activitatea neuronilor producători de oxitocină situați in BNST, dar nu am știut dacă acestea ar putea afecta comportamentul. Experimentele noastre arată că producția de oxitocină în BNST duce la comportamente de anxietate socială”, a spus Duque-Wilckens.

Stresul social este mai puternic la femei

Cercetătorii au reușit să demonstreze acest lucru folosind un instrument care, atunci când este injectat direct în BNST, împiedică producerea oxitocinei în această zonă. Interesant, deși neuronii de oxitocină din BNST sunt prezenți atât la bărbați, cât și la femei, studiile au arătat că stresul social are efecte mai puternice pe termen lung asupra femeilor. Tulburările de anxietate socială sunt mai frecvente și mai severe la femei comparativ cu bărbații.

Studiile anterioare din acest laborator, dar și din alte laboratoare au arătat că oxitocina care acționează în alte zone ale creierului, inclusiv în zonele implicate în comportamente motivate, a avut efecte prosociale. Acest lucru sugerează că efectele oxitocinei sunt prosociale sau antisociale, depinde în mare măsură de  zona creierului unde acționează oxitocina.

Rezultatele sunt interesante, deoarece oferă o posibilă explicație a motivului pentru care oxitocina crește uneori anxietatea la oameni. Marea majoritate a lucrărilor anterioare s-au concentrat asupra mecanismelor neuronale care stau la baza efectelor oxitocinei de reducere a anxietății, a spus Trainor.

„Dacă sunt combinate studiile suplimentare privind modul în care anxietatea este legată de circuitele cerebrale la oameni, aceste rezultate ne-ar putea oferi o mai bună înțelegere a condițiilor în care oxitocina ar putea fi benefică sau dăunătoare pentru tratarea anxietății”.

De asemenea, este posibil ca, în unele situații, utilizarea unui medicament care blochează acțiunile oxitocinei ar putea reduce anxietatea, a spus el. În studiile viitoare, cercetătorii vor încerca să înțeleagă modul în care acești neuroni se activează ca răspuns la stres și de ce acest efect este de lungă durată la femei, cu scopul final de a găsi strategii terapeutice care ar putea ajuta pacienții care suferă de tulburare de anxietate socială.

Mai multe informații despre  acest studiu găsiți pe  AAAS (ASOCIAȚIA AMERICANĂ PENTRU AVANSAREA ȘTIINȚEI)