Fiecare dintre noi înseamnă un întreg univers: magnific, fascinant, complex, minunat! 

Toate celulele corpului nostru reacționează la mediul în care trăim, la stimulii externi, dar mai cu seamă la stimulii interiori. 

Dintre toți stimulii pe care îi experimentăm, cum ar fi: frig, foame, microbi, sete, disconfort, etc., cei mai importanți stimuli sunt propriile noastre gânduri! 

Când emitem un gând, fiecare celulă din corpul nostru reacționează. 

Filozoful chinez Lao Tzu, spunea: 

„Uită-te la gândurile tale cum ele devin cuvinte, 

uită-te la cuvintele tale cum ele devin acțiuni.” 

Da, suntem ceea ce gândim, iar gândurile noi, ne fac oameni noi! 

Însă nu în sensul că devin altfel doar dacă gândesc: sunt frumos, sunt deștept, sunt nemaipomenit. Nu! Nu devin mai frumos dacă gândesc mereu despre mine că sunt așa, și doar atât. Pot fi doar nesuferit pentru alții. 

Nu sunt și nici nu devin altfel, să zicem fericit, dacă repet ca un papagal cuvinte, sperând ca un naiv, că voi obține într-un final rezultatul dorit. 

Fiecare gând vine cu o trăire, cu o stare interioară, pe care fiecare dintre noi o experimentează personal, diferit de celălalt.

Fiecare gând e unic, și nu pentru că este un cuvânt diferit de altul, ci pentru că orice gând are amprenta sa emoțională, unică fiecărui om în parte. 

Gândul vine cu o emoție. Conștient, sau nu.

Când învăț să despart gândul de starea interioară, când deslușesc sentimentul, îl interpretez și îl recunosc, pot lucra la calitatea gândurilor mele, le pot dirija, interpreta, gestiona.

Abia atunci ajung ceea ce doresc, asemeni gândurilor mele!