Decât sărac și bolnav...

  • Descriere

Dintotdeauna mi-a plăcut zicala: "decât sărac și bolnav mai bine bogat și sănătos". 

Pare de râs, dar este perfect adevărat. 

Sărăcia merge mână în mână cu boala și implicit cu speranțele slabe de longevitate.

De ce sărăcia duce la boală? Pentru că sărăcia înseamnă un stresor extrem de agresiv!

Când creierul percepe sau doar se gândește la un stresor, în tot organismul se activează un întreg arsenal de hormoni care vor ataca încet și sigur întreaga noastră stare de sănătate.

Stresorul (în cazul acesta sărăcia sau frica de sărăcie) activează neuronii din hipotalamus (locul din creier unde există o imensă varietate de hormoni declanșatori și inhibitori) care trimit instrucțiuni hipofizei care, la rândul ei, reglează secrețiile glandelor periferice.

Acești hormoni ai stresului sapă adânc și afectează organele vitale, sistemul imunitar și nu numai.

Bolile sistemului imunitar pleacă de la hormonii hipofizari, adică din creierul nostru!

Traseul și modul de lucru al acestor hormoni este absolut fascinant și extrem de interesant. Nu intru acum în detalii, nu vreau să risc, să vă pierd pe drum. 😊

Segmentul de populație cel mai afectat de boală este reprezentat de oamenii săraci. Sărăcia atrage boala care generează la rândul ei sărăcie și tot așa iar cercul se închide, fatal.

Acum mulți ani în urmă era numit sărac cel ce nu avea ce să mănânce, cel care nu avea posibilitatea să-și procure hrană. Între timp agricultura industrială s-a dezvoltat, teoretic nu mai sunt oameni care să nu aibă nici măcar o pâine, sistemul social oricât ar fi de nesemnificativ totuși există, deci cine e sărac?

În zilele noastre a fi un om sărac înseamnă cu totul altceva decât reprezenta acum mulți ani în urmă. Acum un sărac poate fi o persoană care nu-și permite hrană sănătoasă (consumă alimente procesate industrial), nu are acces la educație și nici la condiții de trai civilizate (apă, canalizare).

De ce sunt spitalele pline? De ce sunt atât de mulți oameni bolnavi? Printre altele și pentru că a fi sărac e o condiție sine-qua-non a stării de boală.

Poate fi numit "sărac" un om dintr-un cătun îndepărtat, rupt de civilizație, care se hrănește din recolta sa și din animalele pe care le crește pe lângă casa sa, neutilată cu apă și canalizare?

Dar dacă acest "sărac" este liniștit, nestresat, mulțumit cu ceea ce viața îi oferă? Dacă nu-și simte sărăcia ca pe-un neajuns și ca pe un handicap? Atunci săracul se va bucura de o sănătate bună și speranța sa de viață lungă va fi promițătoare!

În zilele noastre sunt multe persoane care au acumulat averi imense. Dar și o astfel de persoană se poate simți "săracă" atunci când simte tristețe și nefericire vis-a-vis de nereușita sa, într-o altă afacere imobiliară. 

Degeaba are un număr de x proprietăți dacă nu a reușit să intre în posesia alteia, pe care și-o dorește! 

Ziceam la început că nu doar stresul real face hipotalamusul să bombardeze organismul cu hormoni. Și stresul imaginat face la fel! Creierul nu știe ce e real și ce nu. El interpretează cum îi spui tu.

DECI: Sărac nu este cel ce nu are resurse suficiente.

SĂRAC este CEL CE SE CONSIDERĂ AȘA.

Putem considera că și acesta este unul dintre motivele pentru care sunt atât de mulți bolnavi, din toate categoriile sociale.

Tu cum te consideri? Fii bogat și sănătos, chiar dacă e doar în mintea ta! Și mai ales, comportă-te ca atare!